Am facut intentionat o oarecare pauza de scris pe blogul personal. Mi-am pastrat energia si inspiratia pentru lucrul la revista. Sunt multe ideile pe care le am, uneori imi vine sa scriu adevarate romane despre ineptiile si aberatiile care imi e dat sa traiesc, despre societatea haotica si pesimista, lenesa si carcotasa… Romania e o bomba de dobitocenie. Cei care s-au simtit mai putin fraieri au fugit cat au putut de departe, sa nu fie afectati de boala care se numeste prostie. Mai sunt cativa destepti ramasi, dar in curand se vor imbolnavi de nervi. Imi este mila de ei, sincer. Si nu e nici o ironie, nici un sarcasm. Este realitatea pura…
In tara noastra, lipsita de stil si eficienta, risti sa te imbolnabvesti cu capul, risti sa te lase nervii. Am cam 1000 de motive pentru care as fugi la capatul lumii. Aseara, pentru ca vroiam sa ma rup un pic de ritmul de munca din ultima perioada, am decis sa raspunde unei invitatii facuta de Institutul Cultural Roman. Evenimentul consta in proiectia a doua filme despre romanii din Timoc. Ok am zis, foarte frumos, chiar sunt curioasa sa aflu mai multe. pacat insa ca asteptarile mele au fost dezamagite in cel mai crunt mod cu putinta…
Filmele, concepute si regizate de doi tineri necunoscuti, mi-au facut matele sa se intoarca pe dos. Pe langa faptul ca nu am inteles o iota din mesaj (am zis ca sunt eu blonda, dar se pare ca mai erau alti 200 la fel de nedumeriti, dintr-un public de 210, din care 10 erau cei din stafful ICR), am ramas si mai perplex cand am inteles ca aceste doua mizerii de filme au primit si bani din partea ICR, pentru a fi produse.
Ideea de a realiza aceste filme a fost buna, dar a fost pusa in practica execrabil. Pe langa faptul ca am asistat la inmormantarea (pe bune) a unui om, practici de vrajitorie si boceli de cate 5 minute, cadrele din filme parca au fost facute de niste retardati. Timp de 5 minute, pe ceas, niste bocitori m-au facut sa tremur de nervi. Nu am vrut sa ma ridic si sa plec dupa primele 5 minute, din respect. Cum e posibil sa filmezi minute bune ritualul de inmormantare cu un mort pe bune? Plus ca subtitrare nu a fost, iar personajele (cine naiba le-a ales nu stiu, ca doua vorbe de impact nu au zis) vorbeau orice altceva, numai limba romana nu. Ceva intre moldoveneasa, olteneasca, ardeleneasca, sarba si bulgareasca. GROAZNIC! Am pierdut 2 ore si jumatate din viata mea, fara a invata NIMIC! Nu mesaj de film, nu sublinierea traditiilor, nu filmat cum trebuie sa vedem comunitatea de 150 de oameni din Timoc, nu tu ceva de calitate.
Romania se prezinta MEREU in film cu niste mediocritati triste despre saracie lucie, tarani, mizerie. Il felicit pe Mungiu si altii ca el care au mai luat premii pe caterinci care ne-au adus numai minusuri pe planul imaginii tarii, insa GATA!!!!!!!!!!! GATA domnilor artisti – harfisti. Si un imbecil poate filma cu telefonul ce au filmat stimabilii creatori-regizori-artisti-harfisti. La naiba! Treziti-va frate din mizeriile astea si promovati ceva curat, frumos, util, interesant, va rog mult, avem nevoie de ceva nou, de MESAJ.
Ah…si dl Patapievici, vadit atins de actul creator al celor doi, a tinut un discurs decent despre cultura, dar pacat ca era cam rupt de contextul in care ne aflam.
Mesajul meu este: dati bani pe calitate oameni buni, imaginea se construieste de fiecare dintre noi, iar daca faceti ceva pe lumea asta, macar faceti bine! Altfel, e pierdere de timp…
