Trăim într-o lume cârpită rău de tot! Șosele cârpite, haine cârpite, relații cârpite, situații cârpite… Mă uit în jur și mă dezamăgește ce văd. Se merge pe premiza: se strică, se cârpește. Și când superi pe cineva, cârpeala legăturii, de oricare natura , este aiurea. Tot ce e stricat o dată, nu va mai fi la fel niciodată, după orice ”cusătură” cât de profesionist făcutăar fi ea… Oamenii ar trebui să fie mai atenți înainte să strice ceva. Haina o schimbi, șoselele le înlocuiești, dar legăturile cu oamenii e greu să le ai. Dar mai ales să le întreții. Dacă oamenii nu țin la oameni, nu țin de fapt la ei înșiși… Nu știu ce mi-a venit să scriu asta, însă am avut un vis extrem de interesant și m-a pus pe gânduri. Astăzi este o zi ploioasă de toamnă-iarnă, cu raze de soare inselator. Ar trebui să fie trist, pentru mine însă nu e de data asta… Îmi dau seama cât de mult merită să mă bucur de viață… Ce mă întristează este faptul că e prea…peticită de…din ce în ce mai mulți…croitori nepricepuți…

Advertisements