”Nu credeam ca e chiar asa la Adevarul”… Multi m-au aplaudat pentru curaj, unii au sarit cu gura sa ma contrazica, altii m-au acuzat de rautate… Toti au vrut insa sa stie mai mult, imediat dupa postarea anterioara. O sa pot sa spun exact atat cat trebuie sa se stie, restul…e doar un rest…
Acest episod se refera la scriitura de presa. La materialele care ieseau in print sub semnatura mea si despre care habar nu aveam cand s-au transformat. Niciodata nu mi se cerea acordul pentru a fi modificate… Diferentele erau atat de mari incat nici nu mai aduceau cu varianta originala, in unele cazuri. Am dat un search pe google cu numele meu sa revad putin textele aparute in ziar si am deschis si fisierul cu articolele originale. M-a cuprins iar o stare de nervi ceva de nedescris…
Mi-am stricat multe relatii si legaturi cu oamenii intrucat multe din informatii erau trunchiate sau umflate, astfel incat nu se mai intelegea sensul real. Cum puteam eu sa le explic oamenilor ca, eu dau informatii prin telefon si un imbecil le editeaza dupa niste reguli si standarde si norme numai de Dumnezeu stiute…? (existau situatii limita in care eu, pe teren fiind, culegeam informatii si altcineva le edita din cauza deadline-urilor)
Nu ii condamn pe oamenii care spun ca presa minte. E adevarat! Cum este la fel de adevarat ca nu toata presa e asa, insa eticheta de bun simt, profesionalism, pasiune si rezultatul lucrului bine facut este pusa din ce in ce mai rar institutiilor de profil din Romania.
Ideea e ca la noi comertul cu minciuni de presa a devenit aberant. Cei care procedeaza astfel nu sunt niscavai pasionati de scriitura, ci doar bisnitari cu titlu de oameni de afaceri care investesc intr-un domeniu la care nu se pricep si care pun pret pe cantitate, nu pe calitate. Cantitatea banilor din cont, bineinteles…
Nu mai sunt la moda ziaristii pe teren care sa caute subiecte, care sa intrebe, sa investigheze, sa isi faca treaba asa cum scrie la carte, ci sobolanii de laborator, pardon redactie, care traduc din toate limbile, inventeaza povesti, doar pentru ca li se cere CANTITATE. Gaita & Co. stie despre ce vorbesc, el stie cred cel mai bine… (Cine e Gaita? Vezi postarea anterioara).
Asa se intampla mereu…cu un click ajungi mare, mare in parcare…
Scriitura de presa este un moft in presa romaneasca, unde au inceput sa fie din ce in ce mai putini ”mofturosi” pentru ca foamea de bani a lovit tot filozofu, oricat de etic s-ar da el. Mai sunt cativa rasfirati pe ici pe colo, dar nu compacti sa se poate face vazuti… La Adevarul oamenii traduc din ziarele mari fara ca macar sa aiba bunul simt sa precizeze sursa si isi însușesc niste subiecte cu un tupeu si cu o nesimtire de nedescris.
As mai avea de spus multe insa m-am plictisit subit de subiect… Unii m-au intrebat, prin comparatie, cum este la Cotidianul. Eu le raspund: nu exista comparatie!

Advertisements