Astazi am terminat de scris cartea despre iubire şi, tot azi iubirea asta s-a consumat. Trebuie sa iti marturisesc, iubitule, ca parca sufar de o boala – am si uitat ca te-am iubit candva…  Mi-am promis de aici incolo ca nu ma mai invalui in misterul poetic si nici o metafora nu imi va mai strafulgera mintea. Mi-am promis sa nu mai fiu doar o egoista, ci poate doua, trei…intr-una! Nu am sa las, de dragul tau, ştacheta jos. Pacat ca ai tulburat, cu o singura stangacie, toata pasiunea ce o avusesem pentru tine, toata iubirea nebuna pe care eram inca dispusa sa ti-o pun deoparte. Incep sa vad un miez găunos si, ma intreb, oare de cand a fost asa? Sau …orbita de dragostea planetelor…nu l-am vazut, dar el existat dintotdeauna? Iti multumesc pentru nemurirea pe care mi-ai promis-o, insa nu ai fost in stare sa o oferi pentru ca nici macar nu stiai despre ce vorbesti. Acesta este finalul unei iubiri trecatoare… Macar stiu ca eu sunt si voi fi mereu…planeta ta!

Advertisements