Posts from the ‘Uncategorized’ Category

Inapoi, pe un varf de iluzie…

Rascolit de raspunsuri la care nu ai avut niciodata intrebare…te reintorci pe acelasi drum care nici macar nu e al tau… In bataia vantului, pe fata alba si goala, un vant puternic asterne o rafala…si inca una. Nu-i frig…sau…ce conteaza…cand trupul merge mecanic si nu mai simte nimic pentru ca e gol. Nici o bataie a inimii nu se aude, e liniste in gandurile tale.

Si mergi agale sperand s-ajungi, si-alergi apoi nedumerit de indepartarea luminii. Inapoi, pe un varf de iluzie, ti-aduci aminte ce ai lasat si parca o lacrima iti macina suflarea… In mintea ta refaci haotic un puzzle pe care nu il mai recunosti, desi candva iti era ratiunea de a exista. Si vocea ce te striga parca nu mai e aceeasi, iar ochii ti-i imaginezi la fel, dar nu mai sunt… Acele vorbe spuse, de-altfel trecatoare, isi striga in zadar nedumerirea, insa tu nu mai poti sa faci nimic acum. Nici tu nu stii cat de mult  te doare, iar forma omenirii te lasa fara sens.

 

Advertisements

CA SI CAND NU S-AR TERMINA…

Nu mai fur iubiri, nu mai scriu povesti… am incheiat toate actele din scenariu. Am fost o nimfa in toate pauzele de cafea si am sorbit din ea cu o pofta de nedescris. Am scris poezii, eseuri, o carte.  Am ras in hohote de mine, de ei, de toti. Am citit Kafka si m-am luptat sa nu il detest pe Cioran, desi imi era teama de iubirea nebuna pentru el. Am avut dimineti cu ploi in gand si am privit ploi cu dureri in paispe. Am mers cu nepasare prin lume cu mainile in buzunar si m-am gandit cum ii iubesc si ii urasc pe oameni in acelsi timp. Am scris despre politica, m-am revoltat, m-am resemnat, iar povesti despre o lume carpita mi-au facut speciale “my moments” …

I-am certat pe cei care nu pot mai mult decat sunt si i-am condamnat ca nu vor sa isi doreasca… Apoi m-am razvratit pentru cei care nu stiu sa faca diferenta… Mi-am dorit sa fiu ceea ce altii nu pot si am reusit. Am fotografiat stari, trairi, senzatii, cutremure si situatii si am ales cate un impuls in fiecare zi. M-am pierdut în spaima nopții și am condus pe strazi laturalnice din nefericite intamplari, apoi m-am linistit un pic ascultand muzica de la 20 de ani.

Am spus tuturor cine este personajul din povestea mea si am vorbit despre lumina pe care am vazut-o in intuneric. Am scris faze de fraze in nopti albe din dimineti nedumerite. Mi s-a parut totul fara zahar si am acceptat setea de spectacol ca o imensa provocare. Cand a venit ninsoarea pe strada mea, am imortalizat momentul printr-un superb “fairytale” si ori de cate ori privesc acea fotografie, imi mai ingheata cate o lacrima…

Am dat volumul tare si am urlat si eu “it’s my life”! Am mai cautat apoi motive sa il iubesc pe Cioran si sa spun tuturor asta…Am surprins viata in nestire, scriind un nou inceput, de la inceput, punctand pe…ultimele cuvinte!

Momentele de renastere mi-au dat libertatea de a trai in carcera simtirii altora…si am facut dragoste intens…pentru ca am stiut ca viata e doar una! Oamenilor care au uitat sa zambeasca le-am dedicat o melodie si…am plecat in vacanta spunandu-mi soptit in gand ca, daca nu zambesti, nu contezi! Nu am avut somn azi si multe zile m-a rascolit dragostea fara sfarsit. Am primit un colier de planete pe care le-am risipit inconstienta de valoarea pe care o avea…apoi m-am refugiat intr-o noapte pustie intr-un desert de iluzii. Cea mai frumoasa declaratie de la iubitul meu este acum si ultima.

Zvacnirea de scriitor mi-a adus dusmani si prieteni in egala masura, iar din jurnalul meu mi-am facut un brand…Inconfundabila stare am surprins-o pe un albastru senin. Apoi am facut planuri si am transpirat pentru ele, crezand cu toata inima ca T.S.Eliot are dreptate cand spune ca numai cei care vor risca sa mearga prea departe, vor fi cei care vor afla cat de departe se poate merge…

Am vrut sa ma vait, dar nu am avut cui si am renuntat intr-o dimineata cand am inceput sa scriu acea scrisoare fara destinatar, pentru ca m-am simtit loiala in dragoste.

In lumea surzilor, au vorbit mutii, convinsa fiind ca adevarul este…forever love, chiar daca cuvintele sunt la fel… Intr-un “sober saturday” am sustinut ca august e luna mea, cu toate ca, asemenatori fiind mi-am dat seama ca suntem foarte diferiti… Dupa o criza psihologica, am tipat de eliberare, iar intr-o zi excelenta, fara nici o conexiune, m-am refugiat trei zile in munti unde am facut dragoste ca nebunii.

Reintoarsa ti-am marturisit ca traiesc pentru sufletul meu si ca “asta e”, iata un cantec pentru un nou inceput! Nu stiu daca ai citit acel gand sau daca ai avut si tu timp de reflectie, Intre timp eu am mai baut o cafea…iar intre rabufniri de weekend si declaratii de genul “I belong to you” te-am invitat sa vii in lumea mea si sa indraznesti sa visezi cu mine. Ne-am tinut strans in brate si ne-am identificat in “Frumoasa si bestia”, nestiind exact cine e unul si cine e altul din poveste…

Am implinit mai multi ani si am primit trandafiri portocalii. Dupa un “breathe gentle” am pus punct si am luat-o de la capat, avand o primavara cu parfum de schimbare. In dimineata din bataia soarelui am zambit amar indrumandu-te si pe tine sa fii remarcabil….Am fost jefuita de tot ce aveam mai de pret si cu lacrimi pe obraz, resemnata, m-am intors de unde am plecat scriind un nou capitol, pe un alt teren, intr-o alta viata. Nimfa duce acum un razboi in sufletul gol si se indreapta, in ultimul act… catre departe… Cu mana calda pe trupul rece, rupi acum bucati din mine, iar eu dau sonorul mai tare si ascult ingandurata “I haven’t met you yet”…

Eh…sunt vremuri de scrisori deschise, in nopti reci, cu barbatul invizibil care poate are si el un motiv sa se gandeasca la faptul ca…mai e putin pana departe…

Cand cerul imi mangaie spatele, la sfarsit te intrebi…”m-am uitat in ochii lui…de ce nu am vazut nimic?” Poate pentru ca dragostea arde doar cand o aprinzi. Avem timp sa ne gandim ca iubirea este o alegere, iar intre fantezie si realitate, inca mai e vreme sa realizezi ca astazi este startul unui nou inceput. Iubitule, la pagina 15 vei gasi fila nescrisa din cartea mea unde iti voi explica de ce “pentru totdeauna” s-a transformat in “niciodata”… Mi s-a facut iar o foame de mii de litere, unde sa presar firmituri de vis si mi-as dori sa te imbratisez si iti spun cum e sa fii … HOINAR PRIN LUME…

FINAL (temporar) DE BLOG!

Romania…o chinezarie…

Nu mai pot! mi se apleaca ori de cate ori vad ca in tara noastra nu se intampla nimic…bun…o dam din rau in mai rau si ma minunez ca nu a realizat nimeni pana in prezent ca suntem superficiali si lenesi, atotstiutori si exagerat de snobi…

Pana si brandul de tara e o chinezarie platita cu bani multi din fonduri europene…Ma intreb cum naiba a pus mana Ministerul Turismului pe o asa suma si a dus la indeplinire o treaba de toata jena, un “brand” de tara de 2 bani… As vrea sa vad ca Romania exceleaza si ea in ceva, ca oamenii ei fac si ei ceva cum trebuie, as vrea sa vad ca uniti devenim puternici…as vrea sa vad…

In diaspora ne scoatem ochii mai ceva ca dusmanii, in tara distrugem tot ce avem si cand dam semne ca am vrea sa construim ne grabim si …nu facem nimic bine… Cred ca poporul nostru sufra de holera…

aceeasi camasa….stiluri diferite…

dimineti in bataia soarelui…

Event Bazar – revista de business – 10 februarie 2010…

Plec departe…si mai departe…

Gata! Pana aici a fost! Am ales sa plec..nu mai vreau nimic inapoi din ce am avut …